Straight from the gut, de Jack Welch

Autobiografia exemplara a unui CEO care a constituit deja inspiratie pentru cateva generatii de manageri de pe ambele maluri ale Atlanticului (si, in realitate, din intreaga lume, desi e clar ca Jack si metodele lui nu ar functiona prea bine in anumite culturi de business asiatice, dupa cum chiar el marturiseste, la un moment dat, in carte). Asa cum spunea Warren Buffet, “toti CEO vor sa emuleze modelul Jack Welch; niciunul nu va reusi cu adevarat, dar cativa se vor apropia, daca asculta cu multa atentie ceea ce Jack are de spus”. O carte interesanta pentru oricine este cu adevarat interesat de business, desi anumite lucruri din aceasta carte par (si chiar sunt) din “alta lume” atunci cand le analizam din Romania (relatiile dintre angajati, cultura muncii, respectarea eticii in afaceri, etc.). Sub rezerva ca, evident, chiar si la 60 ani, dupa plecarea din GE, Jack Welch ramane totusi legat de companie iar anumite lucruri (de obicei cele mai putin frumoase) nu trebuie spuse nici macar intr-o carte autobiografica, deoarece ar putea dauna intereselor companiei. Asa ca autobiografia (pe langa faptul ca e vag romantata, ca orice autobiografie), tine cont si de obligatiile de confidentialitate specifice unei mari corporatii. Povestea anilor de inceput este extraordinara si are foarte mult ritm, forta, valoare perena: ceea ce facea Jack acum 40 ani este in mare parte valabil si acum (managementul proceselor, al resurselor umane, simplificarea si delegarea deciziilor, “scurtarea” organizatiei, etc.). Cand ajungem la subiecte cum ar fi globalizarea, six sigma si e-business, desi avem in continuare multe lucruri interesante de invatat de la Jack Welch, cred ca anumite pozitii ale lui nu mai fac fata 100% testului timpului, si le-as lua sub beneficiu de inventar, incercand mai curand sa gasesc modele mai noi si mai potrivite cu business-ul de azi. De fapt, asa a facut si Jack Welch in GE cu zeci de ani in urma, a daramat o paradigma de business invechita si a inlocuit-o cu una mult mai actuala si mai eficienta. Iata un paragraf remarcabil al cartii, din partea de final, care vine ca un fel de “profesiune de credinta” si “executive summary” pentru activitatea de CEO (in general, pentru activitatea unui manager): “Being a CEO is the nuts! A whole jumble of thoughts come to mind: Over the top. Wild. Fun. Outrageous. Crazy. Passion. Perpetual motion. The give-and-take. Meetings into the night. Incredible friendships. Fine wine. Celebrations. Great golf courses. Big decisions in the real game. Crises and pressure. Lots of swings. A few home runs. The thrill of winning. The pain of losing. It?s as good as it gets! You get paid a lot, but the real payoff is in the fun!” Iar cine nu a experimentat macar o mare parte dintre aceste lucruri, nu e un manager adevarat sau munceste doar pentru bani si nu pentru “the FUN of it” (evident, putem renunta la “terenurile de golf” din enumerare, ele nefiind foarte tipice pentru activitatile de management romanesti).