Marius Ghenea

Asa cum am mai scris si cu ceva timp in urma pe site, saptamana trecuta a avut loc un interesant eveniment organizat de studentii ieseni de la AIESEC, o conferinta internationala numita oarecum cu haz moldovenesc “Iashington”. Am raspuns cu placere invitatiei organizatorilor ieseni de a sustine doua prezentari la aceasta conferinta, una despre Entrepreneurship si alta, intr-o sesiune plenara, pe teme de Leadership. Bucuria mea de a participa la un asemenea eveniment are multiple cauze, desi probabil cea mai importanta este certitudinea ca la asemenea evenimente pot dialoga cu tineri remarcabili, care nu sunt doar elemente blazate ale unei audiente standard, ci au initiative, interactioneaza cu vorbitorii, le pun intrebari si le lanseaza in plus chiar provocari. Acesta este genul de sala care imi place in mod deosebit, o sala care se aduna intr-o abordare mai putin conventionala si care este participative, interactive. Avem din pacate prea multe sali adunate la comanda de catre diversi organizatori asa-zis profesionisti de conferinte, care fac asemenea evenimente pe “banda rulanta” si pentru care nici calitatea audientei si nici calitatea vorbitorilor si a prelegerilor nu sunt importante, singurul lucru important fiind numai profitul realizat cu respectivul eveniment.

Dar sa revenim la Iasi si la eveniment: ca sa ajung acolo nu a fost atat de simplu cum mi-as fi imaginat, deoarece Tarom are un orar de zbor la Iasi parca facut pentru pensionari si studenti (care nu prea zboara cu avionul), nu pentru oameni de afaceri (care in realitate sunt majoritatea clientilor). Insa daca nu ofera decat mid-day flights, Tarom poate sa continue sa se intrebe de ce nu are un grad de ocupare bun pe aceasta ruta sau pe altele: pentru calatorii de pe cursele interne, cel mai bun orar este cel care te duce dimineata cat mai devreme la destinatie si te intoarce seara cat mai tarziu la Bucuresti. Oricum nu aude nimeni la Tarom, asa ca si eu m-am suparat si am decis sa merg cu masina. Pe harta, nu parea chiar atat de departe, dar inca e foarte greu sa ajungi dintr-un colt in altul al Romaniei pe roti. Nu vreau o autostrada, ar fi prea mult sa cer, in conditiile in care in ultimii 3 ani am reusit iar performanta sa nu mai livram niciun kilometru de autostrada in Romania, dar macar un expressway care sa nu treaca chiar prin toate orasele si satele patriei (ci sa le ocoleasca un pic), asta nu ar fi prea mult de cerut, cred eu. Drumul te pacaleste un pic, deoarece incepe promitator spre Buzau, insa totul se termina lamentabil in Bacau cu niste lucrari la un pod si cu lipsa unei sosele de centura decente (da, am facut greseala sa nu merg prin Vaslui). Oricum, iata-ma la Iasi, unde au inceput sa apara si surprizele placute: un hotel de foarte buna calitate (Ramada), situate chiar in centru, cu vedere catre Palatul Culturii, hotel care m-a impresionat atat prin infrastructura cat si prin serviciile si amabilitatea personalului (felicitari!). Probabil cel mai bun hotel in care am stat in Romania si care nu se afla in Bucuresti (unde mai ai totusi un Marriott, Hilton si altele asemenea). Apoi, sala plina de tineri pentru prezentarea plenara a fost o alta surpriza foarte placuta, nu am mai vorbit de mult unei sali atat de numeroase dar si atat de active: participantii au au pus numeroase intrebari, atat in timpul prezentarii cat si la final, cand am luat probabil vreo 40-50 intrebari, o situatie absolut admirabila, fata de ce se intampla la o conferinta “standard” in Bucuresti, cand intrebarile nu apar decat daca sunt regizate din start. Cred ca am invatat de la ei cel putin la fel de mult cat poate le-am transmis si eu ca informatie, asa ca pot spune ca ambele parti au iesit castigate din acest forum. Au fost in sala si numerosi participanti din strainatate, ceea ce m-a surprins putin, deoarece chiar daca organizatorii au propus de la inceput un format international, cu prezentari in limba engleza, personal m-am asteptat sa vina numai tineri din Iasi si din zona respective, insa participarea a fost mult mai diversa. Am ajuns din nou la Bucuresti in dimineata urmatoare, dupa un tur de forta de 24 ore in care m-am odihnit foarte putin, dar a meritat cu prisosinta. Pentru acesti tineri care, ne place sau nu, sunt in realitate viitorul potential al Romaniei, dar nu in ultimul rand si pentru ca revin de fiecare data cu placere in dulcele targ al Iesilor, un oras pe care mi-l amintesc din anii ’90 cand am deschis un magazin si un centru de distributie acolo, si care in ultimii zece ani s-a dezvoltat remarcabil, insa pastreaza in continuare acelasi farmec al istoriei si al culturii moldovene pe care l-a avut intotdeauna…