Marius Ghenea

La una dintre prezentarile recente, vorbeam despre “dotcom bubble burst”, iar un tanar din audienta m-a intrebat ce inseamna aceasta expresie. Am fost putin surprins de intrebare, dar apoi mi-am dat seama ca acel punct de inflexiune al business-ului pe Internet a aparut cu multi ani in urma, intr-o perioada cand tinerii de azi din Romania erau totusi doar copii, cu siguranta deloc interesati de bursa americana sau de afaceri pe Internet (dotcom). Practic “umflarea” balonului a inceput in anii ‘90, iar “spargerea” lui s-a produs incepand cu fatidica zi de 10 martie 2000, cand indicele compozit NASDAQ atinsese maximul istoric de peste 5,000 puncte, in cateva zile (chiar dupa weekend) a pierdut peste 10%, iar apoi in urmatorul an a pierdut 50% din valoare si apoi inca 50% din valoarea ramasa in urmatorul an, ajungand in octombrie 2002 la un minim istoric de 1100 puncte.

De mentionat ca indicele respectiv, desi si-a reinceput cresterea dupa anul 2002 inca nu a ajuns la nivelul din martie 2000! Asa ca am incercat sa-i dau acelei persoane care mi-a pus intrebarea (si celorlalti din sala care poate aveau aceeasi intrebare pe limba, dar nu au avut curajul sa o rosteasca) un raspuns cat mai bun, dar in retrospect, cred ca intrebarea merita un raspuns mai amplu. Asa ca iata-ma acum scriind despre “bubbles” in general si nu doar la balonul dotcom (ma refer desigur doar la “baloanele de sapun” specifice economiei). Ca sa fiu corect, traducerea mot-a-mot a expresiei americane “the bubble effect” este “efectul bula”, dar pentru romani, termenul de “bula” are conotatii de banc din perioada comunista, asa ca mi s-a parut mai potrivita traducerea lui “bubble” prin “balon”.

In primul rand, sa incerc o definitie (sincer, nu stiu daca exista in manuale, sper sa nu “reinventez roata”): un balon economic apare atunci cand o mare parte a investitorilor (de la cei mai mari si pana la cei mai mici si mai multi, persoanele fizice) observa un trend crescator al preturilor pentru un anumit produs, serviciu, activ sau actiune (indiferent de sectorul economic) si intra rapid cu pozitii importante (respectiv cumpara) in acea piata, cu scopul sau in speranta ca vor putea participa la profitabilitatea ridicata a acelui sector in mod speculativ. Problema este ca, indiferent daca o crestere initiala a pietei este sau nu sustinuta de date financiare si economice, prin intrarea masiva a investitorilor, se produc distorsionari si cresteri anormale ale respectivului sector (oarecum asemanator cu umflarea unui balon de sapun, care are inauntru numai aer). Aceste distorsionari rezulta, de obicei, intr-o prabusire (sau in orice caz o scadere foarte accentuata) a preturilor acelor active, actiuni sau a acelui sector in care a aparut initial “balonul”, imediat ce preturile incep sa scada, in mod natural sau afectate de conditii externe.

Balonul dotcom de la trecerea in noul mileniu este in continuare cel mai important “bubble effect” cunoscut de noua economie globala actuala, luand in considerare dimensiunea acestuia si implicatiile pe care le-a avut in dezvoltarea economica mondiala: la acest ultim capitol, opiniile sunt impartite, unii afirmand ca acel balon dotcom a intarziat cu cativa ani dezvoltarea normala, sustenabila a societatii informationale globale, altii considerand ca a fost totusi un pas normal in maturizarea business-ului online. Avem un balon urias care se dezumfla chiar acum si ar putea fi mult mai mare si mai grav decat cel dotcom, respectiv balonul ipotecar subprime (si care afecteaza nu doar SUA, dar si statele occidentale si, prin inductie sau domino, alte state europene; doar ca un mic exemplu, saptamana trecuta eram in Estonia si citeam despre scaderea cu 25% a pretului activelor imobiliare in acea mica tara baltica doar de la inceputul anului 2008!).

Dar avem exemple de “baloane” si la noi: balonul imobiliar, balonul bursier, balonul creditelor de consum. Au inceput chiar sa apara unele baloane mai exotice cum ar fi balonul energiei eoliene (sunt prea multi investitori si prea multe proiecte wind-energy in Romania in prezent, fata de capacitatea de preluare in grid-ul national de electricitate si, mi-e teama, chiar fata de potentialul eolian al Romaniei, care nu este totusi foarte ridicat) sau balonul centrelor comerciale (se pare ca mai toti investitorii din domeniul imobiliar fac Mall-uri in prezent, ceea ce va duce cu siguranta la o inflatie de centre comerciale si spatii noi de retail, aceste spatii vor depasi semnificativ cerearea reala de retail modern in Romania, ceea ce va duce la falimente ale retailerilor dar si ale unor proiecte de centre comerciale).

Un mic balon pare a fi in Romania in acest moment si vanzarea de autoturisme, in curand vom avea in Romania mai multe masini decat locuitori, si atunci multe afaceri cu masini vor avea mari probleme din cauza unei posibile scaderi abrupte a cererii din partea clientilor (iar unii cumparatori de masini, fie ei persoane fizice sau persoane juridice cu flote, vor avea la randul lor mari probleme sa pastreze, intretina si sa asigure platile leasing-urilor la aceste masini, ceea ce va genera un alt efect de domino pe partea afacerilor cu leasing financiar sau chiar operational pentru autovehicule). Nu stiu daca exista multe reguli sau sfaturi cu privire la aceste baloane de sapun economice, ele par sa fie niste “fatalitati” ce nu pot fi evitate, insa o idee simpla ar fi urmatoarea: cand o piata creste rapid, incercati sa fiti primii care intrati (pozitii de cumparare), dar si primii care iesiti (prin vanzarea activelor detinute, respectiv a actiunilor sau prin exit din business, dupa caz), chiar atunci cand cresterea pietei pare a continua si s-ar putea sa va temeti ca veti pierde un posibil maxim ulterior.

Insa ganditi-va un moment la “investitorii” de la un Caritas sau FNI: sa nu uitam ca, in afara de cei de domeniul penal care au conspirat de la inceput sa ii insele pe micii si credulii investitori, au participat la asemenea piramide si numerosi depunatori de buna-credinta (adica cei care poate nici nu au stiut ca sunt accesoriile unei scheme piramidale), care au intrat devreme in jocul respectiv si care au si iesit devreme, castigand destul de multi bani, pe care unii dintre ei i-au reinvestit ulterior in afaceri sustenabile. Aceia au fost cei mai castigati. Perdantii au fost cei care au intrat tarziu si/sau care au incercat sa stea pe pozitii de cumparare pana in ultimul moment, sperand ca valoarea activelor lor va creste in continuare, iar cand “piramida” s-a prabusit (prabusirea unei asemenea piramide seamanand in realitate destul de mult cu explozia sau dezumflarea unui balon economic), acestia nu au mai recuperat nimic, asa ca ei plang si acum dupa bani…