Inteligenta emotionala, de Daniel Goleman

Daniel Goleman este un autor recunoscut pe plan international, mai ales pentru cartile Inteligenta Emotionala si respectiv Inteligenta Sociala, carti care, pe baza unor ample studii psihologice, incearca sa ne arate ca exista in realitate mai multe tipuri de inteligenta, care se manifesta in mod diferit si la oameni diferiti, in ciuda opiniei comune ca un om este in esenta fie destept (adica inteligent), fie prost, iar aceasta inteligenta poate fi detectata si masurata simplu cu ajutorul testelor tip IQ (intelligence quotient). Si totusi, cartea Inteligenta Emotionala porneste de la un alt adevar paradoxal pe care l-am observat empiric de nenumarate ori cu totii si anume ca oameni aparent lipsiti total de inteligenta reusesc sa aiba unele realizari remarcabile sau reusesc sa aiba relatii complexe cu persoane inteligente, ceea ce nu poate fi usor explicat, in masura in care nu credem in alte forme de inteligenta, in afara de cele care pot fi evidentiate de un test de inteligenta standard. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe si un alt tip de inteligenta care ii ghideaza pe oameni in diverse actiuni sau interactiuni, iar aceasta inteligenta, fiind una care nu exista prin sine, ci doar prin interactiunea cu ceilalti, poate fi definita ca o “inteligenta emotionala”. Bineinteles, mai exista, in masura in care argumentele lui Daniel Goleman nu va conving cu privire la existenta unei inteligente emotionale, si teoria romaneasca “prost sa fii, noroc sa ai”, care ar putea explica o parte din aceste reusite sociale ale unor oameni lipsiti de inteligenta. Sau, daca e sa fim cu adevarat malitiosi, am putea sa dam vina chiar pe o “conspiratie a prostilor” care, desi pare o gluma, de foarte multe ori are o relevanta sociala extrem de mare si poate sa modifice, sa altereze conceptul nostru despre inteligenta (fie ea sociala sau emotionala) in ansamblu…