Idei de furat

2007-05-23 09:25:27
|
Marius Ghenea - Idei de furat

Ce afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul: ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti. Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva idei celor dornici sa-si deschida afaceri.

Era vorba acolo de retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia. Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica. Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la napolitane la servicii de consultanta.

Maturizarea pietei, deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca, rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul de proiect trebuie sa tina cont. Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert online si media online, call-center, help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius Ghenea, directorul general al PCfun.ro (distributie online de echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor integrate. Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com, site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“, spune Limpede. Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“, precizeaza Georgescu. Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag, completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu transparenta informationala maxima, real-time catre clienti. Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci, sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie a informatiei“. Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor. Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania americana CGS.

Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret. „Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C. Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv al retelei de magazine Domo. Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital, extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber (spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat, fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT, evidenta si administrare personal, paza si securitate, call centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul, insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un client de inceput“. Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale, instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy. Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel, izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de combustibil“. La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu, directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de analiza a acelor date si crearea de previziuni“. In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii Europene“. Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie, potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de 100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual in ultimii trei ani. O alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii; vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au estimat intreprinzatorii. Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput. Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde, consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile, domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana. Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori, in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga Mardarasevici. Marius Ghenea de la PCfun.ro introduce insa o nota de scepticism inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam» piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei de munca“, atrage atentia Marius Ghenea. Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si urmatoarele surprize.

Categoric, intrarea noastra in Europa ofera sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“. Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software, pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru comert electronic si solutii de securitate IT“. Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“ – un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un credit IMM. Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei: „Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici. Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“. Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga? La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te pricepi cu adevarat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *