O raza de speranta cu privire la eficientizarea sistemului public in Romania vine, la putin timp dupa alegerile locale, din Oradea, judetul Bihor. Domnul Ilie Bolojan, probabil cel mai eficient primar din Romania la nivelul oraselor medii si mari, dovada nivelul excelent de atragere a fondurilor europene la primaria Oradea in mandatul sau (numai in 2019 au fost atrasi la Oradea peste 250 milioane de euro, cea mai mare suma atrasa de orice oras din Romania in 2019, mai mult decat orase semnificativ mai mari de la noi cum sunt Cluj, Timisoara, Iasi, etc.), a decis sa candideze pentru Consiliul Judetean Bihor si desigur, a castigat la scor!
Este o poveste interesanta si cea legata de aceasta modificare a traseului (de la Primarie la Consiliul Judetean), dar explicatia este cat se poate de simpla, cred ca a prezentat-o chiar dansul, in campanie: in judetele Romaniei, in lipsa unor structuri regionale atat de necesare pentru dezvoltarea tarii la potentialul maxim al tuturor regiunilor, cele mai mari sume de bani si cele mai importante institutii si active sunt administrate nu de primarul resedintei de judet, ci de presedintele Consiliului Judetean, iar orasul resedinta de judet nu se poate dezvolta cu adevarat in lipsa suportului si cooperarii depline a Primariei cu Consiliul Judetean, ceea ce de multe ori se impiedica in lupte politice inutile sau sufera fracturi pe parcurs (un exemplu simplu este ca, desi in principal aeroportul unui oras mare deserveste evident orasul, el este administrat nu de Primarie, ci de Consiliul Judetean, vedeti situatia ridicola de la Brasov, un oras a carui dezvoltare armonioasa a fost efectiv innabusita timp de decenii de Consiliul Judetean care nu a reusit, nici pana in anul 2020, sa finalizeze un aeroport international atat de necesar la Brasov).
Venirea domnului Bolojan la Consiliul Judetean Bihor, a inceput cu o declaratie extrem de puternica si pe care o sustin in totalitate: el a vorbit in mod deschis despre necesitatea restructurarii in sistemul public, in particular a numarului de angajati de la Consiliu, mentionand concret ca va da afara jumatate dintre angajatii de acolo. Nu stiu daca acesta este numarul potrivit ca reducere de personal pentru toate autoritatile publice din Romania, dar cred ca aceasta decizie si aceasta declaratie curajoasa a domnului Bolojan ar trebui sustinuta de noi toti si merita o analiza mai atenta la nivelul tuturor autoritatilor publice din Romania care sunt conduse de oameni onesti si competenti.
Este deocamdata numai o raza de speranta si “o floare” cu care nu se face neaparat primavara, dar ca un ecou, am vazut ideea reluata de mai multe autoritati locale care au fost votate la alegerile recente. Spre exemplu, domnul Romeo Dunca, ales presedinte la Consiliul Judetean Caras-Severin si un om care vine din mediul privat si intelege nevoia de eficienta si productivitate in orice organizatie, privata sau publica, a facut la putin timp dupa domnul Ilie Bolojan, un anunt asemanator. De fapt, domnul Dunca a indicat niste cifre cu adevarat ingrijoratoare, de ca. 18 milioane de euro pe an numai in salariile de la Consiliul Judetean, care ar trebui de asemenea reduse cu cel putin 50% (situatie dintr-un judet, Caras Severin, altminteri destul de mic si cu resurse limitate). Ceea ce inseamna ca sunt mii de angajati acolo, sau ca au salarii foarte mari, sau poate ambele variante sunt corecte. Personal am condus companii cu peste o mie de angajati si nu aveam un astfel de buget de salarii anual, desi erau companii private, care nu aveau limitari bugetare, in masura in care obiectivele de venituri si profituri erau atinse si depasite. Ca o concluzie, felicitari noilor alesi care vin cu o astfel de agenda corecta pentru “Romania bugetara”, o agenda curajoasa si meritocratica, pe care trebuie sa o sustinem cu totii, mai ales noi cei din sectorul privat care stim pe propria piele cat de greu este pentru un antreprenoriat slabit si lipsit de suport guvernamental sa tina efectiv “in spate” un stat care s-a ingrasat exagerat de mult in utimii ani, pana la un nivel care nu mai este deloc sustenabil.